NUCȘOARA

PIATRĂ, LEMN, FÂN SI APĂ:
Captarea materialității organice prin intervenții construite în peisajul cultural Nucșoara-Corbi.

BOGDAN IANCU

Antropolog

MONICA
STROE

Antropolog

Traversarea zonei Nucșoara a fost pentru noi o imersiune senzorială într-un peisaj definit de prezența pietrei, a apei și a lemnului. Apa este creatoare de peisaj cultural și de materialități de construcție: albiile râurilor sunt bogate în pietriș, iar luncile lor sunt fânețe și pășuni umbrite de sălcii. Râul Doamnei, alimentat de lacurile glaciare din Munții Făgăraș, este însoțit de o rețea de pâraie, râuri, lacuri, în jurul cărora activitatea umană este intensă.

Dincolo de lucrările majore de infrastructură (captări, îndiguiri, devieri, baraje, poduri) sau de captările comerciale (crescătorii de pește), apa este „amenajată” și integrată în viața socială a comunităților din zonă sub forma fântânilor, foarte prezente nu doar în gospodării, ci și în spațiile comunitare și în afara nucleului satelor, pe drumuri către pășuni și fânețe. Acestea din urmă, fântânile comunitare, sunt uneori amenajate elaborat, sub forma unui adăpost, și însoțite de mobilier care să faciliteze popasul și odihna trecătorului (băncuțe, umbrare).

Aceste urme culturale în peisaj sunt completate de cruci de piatră (unele cu prezență seculară) și de troițe. Troițele sunt amenajate de locuitori cu forme vizibile de grijă și îngrijire (acoperișuri, ușițe, soluții improvizate de iluminare nocturnă, candele, flori, perdeluțe, ștergare și alte ornamentații). Prin aceste intervenții, drumurile, pășunile și fânețele devin locuri marcate cultural.

Economia pastorală este în continuare importantă, marcată în interiorul gospodăriei prin prezența fânarelor și a grajdurilor, iar în afara satului, pe fânețe, colibe, fânare și jirezi pentru depozitarea fânului. Gardurile electrice încep să facă parte din aceste peisaje pastorale, motivate de amenințarea atacurilor animalelor sălbatice.

În Corbi, într-o gospodărie cu clădiri și acareturi înșiruite de-a lungul coastei unui deal, mărginită de o livadă de pruni, am putut studia îndeaproape cele două fânare aflate pe proprietatea familiei. Unul dintre ele fusese adus dintr-un sat alăturat de unchiul gazdei. Toată structura de lemn fusese transportată cu căruța, direct asamblată, vreo 10-12 km.

Gazda noastră din Corbi ne-a invitat în ultima seară pe care am petrecut-o în localitate să mergem la povarnă, o instalație elaborată pentru distilat rachiu, unde socrul său, Silviu G., alături de alți doi săteni făcea țuică de mere. Pe drumul spre povarnă aveam să remarcăm că aproape toate troițele de mici și medii dimensiuni răsfirate la distanțe relativ mici erau decorate și luminate, unele mai viu colorat, altele mai sobre.

Povarna, construită în 1984 pe malul Râului Doamnei, ca să poată folosi apă din râu pentru răcire, e voluminoasă și foarte înaltă, realizată din și cu structură de lemn, acoperită cu țiglă. Când am ajuns acolo, focul de la cazanul amplasat în centrul construcției răspândea lumină spre vasele mari de plastic de pe parcele de afară, de la intrare, pline cu mere tocate și refermentate. Am asistat pentru mai bine de o oră la cam toate operațiunile celor trei gazde, coordonate de domnul Silviu G., de la vărsatul conținutului vaselor gigantice transportat cu găleți de 10 litri în cele două alambicuri gigantice, până la lipirea capacelor alambicului cu un clei realizat din cenușă și făină și apoi transportarea țuicii în butoaie (botezată de localnicii din Argeș “Ochii lui Dobrin”, în amintirea fostului jucător de la F.C. Argeș), din care gazdele pescuiau (și gustau) din când în când cu un fost flacon medicinal de mici dimensiuni, legat cu sfoară de o nuia mică de lemn (căreia localnicii îi spun spânzurata).

În dimineața plecării am fost invitați de gazdele noastre să vedem și interiorul atelierului de ceramică, al cărui cuptor îl remarcasem încă de la venire. Atelierul era plin de cahle și bucăți dreptunghiulare de teracotă smălțuite dar și de bucăți crude, care nu apucaseră să mai fie coapte pentru că atelierul își întrerupsese brusc activitatea cu un an în urmă din lipsa de comenzi.

By admin

0 Comments